Dictionarul biciclistului amator: C de la Cyclocross, Cursiera, Cadru, Cuvete, Casti

Cyclocross

sursa imagine: Wikipedia

sursa imagine: Wikipedia

Cyclocross-ul este un sport, o forma de curse de biciclete, care are loc toamna si iarna, din Octombrie pana in Februarie. Exista multe povesti despre originile ciclocrosului. Una este ca biciclistii europeni de la inceputul secolului al XIX-lea concurau unul cu celalalt pana in orasul urmator si ca li se permitea sa scurteze drumul traversand terenurile fermierilor, padurile sau orice alta zona care le permitea sa ajunga mai repede in orasul vecin.

Daniel Gousseau este creditat ca a inspirat primele curse de cyclocross si a organizat primul Campionat National Francez in 1902.  Géo Lefèvre, cel care a venit cu idea organizarii turului Frantei a jucat, de asemenea, un rol cheie in primele zile ale acestui sport.

Un traseu de cyclocross are intre 2 si 3 kilometri lungime. Despre cum arata un astfel de traseu, pozele vorbesc de la sine. Este de obicei pe iarba, care de cele mai multe ori este un mare camp de noroi si are cateva zone cu dificultate tehnica ridicata unde adesea sportivul trebuie sa descalece, precum si cateva rampe foarte abrupte. De-a lungul traseului mai pot fi gasite si portiuni de nisip sau asfalt.

Scena cyclocross-ului este foarte puternica in Europa, unde unii dintre cei mai agresivi si mai renumiti concurenti vin din Belgia, Olanda, Franta, Italia si Republica Ceha. Insa, in ultimii ani, se bucura de un boom masiv in SUA, Australia si Marea Britanie.

Cursiera

sursa imagine: bikexcs.ro

Daca iti place viteza pe bicicleta, sentimentul de libertate pe sosea si parcurgerea unor distante lungi in timp scurt, inseamna ca ai nevoie de o cursiera. Cursiera este o bicicleta de sosea, cu o aerodinamica foarte buna si o greutate foarte mica. Adevarat bolid cu pedale, bicicleta cursiera este ideala pentru drumurile lungi si turele de anduranta.

O bicicleta cursiera mai este utila si pentru a te antrena pentru competitii de biking, pentru a strabate cele mai frumoase sosele din tara si din strainatate si pentru distractie atunci cand iesi la sfarsitul saptamanii prin oras.

Atunci cand pedalezi pe o bicicleta cursiera, pozitia nu este foarte confortabila, mai ales daca esti incepator. In plus, trebuie sa fii foarte atent la gropi sau alte obstacole. 

In realizarea unui cadru de bicicleta cursiera, parerile sunt impartite. Multi spun ca carbonul este cea mai buna varianta, insa o cursiera cu un cadru din aluminiu este la fel de potrivita, mai ales ca aluminiul este rezistent si usor.

Cadru Bicicleta

sursa imagine: bikexcs.ro

Cadrul este componenta de baza a unei biciclete. In functie de tipul si de modul cum este folosita bicicleta, cadrul poate avea diferite dimensiuni si forme. 

Cadrul este alcatuit din mai multe piese sudate laolalta, exceptie fiind cadrele din carbon care sunt turnate dintr-o singura bucata.

Materialul din care este confectionat cadrul de bicicleta determina greutatea si, de ce nu, pretul unei biciclete. Fiecare material are avantajele si dezavantajele sale. Iata cei mai importanti factori care trebuie luati in considerare atunci cand cauti materialul potrivit pentru cadrul tau.

Cadrul de otel

Majoritatea cadrelor din otel sunt cunoscute pentru durabilitatea, confortul si pretul destul de mic. Dezavantajul principal la cadrele din otel este greutatea. In general, cadrele din otel sacrifica greutatea pentru confort. Otelul, de asemenea, rugineste.

Daca cauti o bicicleta confortabila, otelul ar putea fi o optiune buna de luat in considerare, deoarece cadrele de otel sunt extrem de confortabile atunci cand calatoresti pe distante lungi.

Cadrul din titan

Cadrele din titan ofera, probabil, cea mai buna combinatie a tuturor beneficiilor celorlalte trei materiale cadru. Greutatea sa este comparabila cu tubulatura din aluminiu si este la fel de confortabila ca si otelul sau carbonul, fiind aproape indestructibila in termeni de durabilitate. Deci, de ce foloseste toata lumea cadrele din titan? Din cauza pretului. Ele sunt destul de scumpe, din cauza procesului de fabricatie.

Cadrul din aluminiu

Cadrele din aluminiu sunt unele dintre cele mai usoare si mai rigide de pe piata. Multi dintre ciclistii profesionisti aleg sa concureze pe cadre de aluminiu. Daca este suficient de bun pentru profesionisti, ar trebui sa fie suficient de bun si pentru tine. Comparativ cu carbonul, cadrele din aluminiu sunt mai competitive ca pret.

Dezavantajul unui cadru din aluminiu este rigiditatea si faptul ca nu se simte la fel de confortabil ca celelalte materiale. In timp ce aluminiul nu poate fi format si turnat la fel de usor ca carbonul, ramane o optiune excelenta pentru bikerii care doresc o plimbare rigida si sensibila in acelasi timp. Cadrul din aluminiu nu rugineste si nu se distruge usor.

Cadrul din carbon

Cadrele din fibra de carbon au multe calitati. In cea mai mare parte acestea sunt destul de durabile, ofera o calatorie confortabila si sunt foarte usoare. Insa cel mai mare avantaj al fibrei de carbon vine in procesul de productie.

Datorita proprietatilor fibrelor de carbon, aceste cadre pot fi turnate si transformate pentru a se potrivi aproape oricarei forme, ceea ce poate fi un beneficiu imens pentru cineva care cauta o bicicleta aeriana triathlon. Dar, ca si titanul, cadrele din fibra de carbon au un cost mai mare de productie. 

Cuvete

sursa imagine: bikexcs.ro

Cuvetele sunt piesele responsabile pentru buna functionare a sistemului de directie al oricarei biciclete. Acestea fac legatura dintre cadru si furca si sunt de mai multe tipuri: externe, semi-integrate/interne (zero stack) sau integrate. 

Cuvetele externe ies in exteriorul headtube-ului unde se afla si rulmentii sau coroanele. 

Cuvetele semi-integrate/interne se regasesc in interiorul headtube-ului, iar cele integrate sunt asemanatoare cu cele semi-integrate, cu mentiunea ca pe rulmenti nu se exercita nicio presiune, iar cuveta superioara si cea inferioara lipsesc.

Casca ciclism

sursa imagine: bikexcs.ro

Oferind un strat de absorbtie a socurilor in jurul capului tau, o casca de ciclism are rolul de a reduce vatamarea creierului in caz de accident. 

O casca de ciclism cuprinde un strat gros care asigura absorbtia socurilor, cu o amortizare moale pentru confort, in cazul in care se sprijina pe cap. Stratul principal de absorbtie a socurilor este aproape intotdeauna fabricat din spuma de polistiren, desi au existat incercari de utilizare a spumei poliuretanice si a cartonului tratat.

Unele casti au carcasa din plastic dur, care asigura un plus de absorbtie a socurilor pe langa stratul de polistiren, dar adauga greutate. Casca se prinde pe cap cu un sistem de curele, realizate, de obicei, dintr-un fel de chinga de material sintetic si inchise cu o catarama. 

Deoarece spuma de polistiren este un izolator, castile au nevoie de ventilatie pentru a opri supraincalzirea capului. Modelele moderne folosesc canale in interiorul carcasei, care permit aerului sa „curga” peste capul calaretului.

Pentru ca o casca sa ramana in pozitie si sa fie confortabila, trebuie adaptata pentru a se potrivi cu capul utilizatorului. Cele mai multe casti au un fel de mecanism pentru a regla fixarea pe suportul occipital din spatele castii.  Varful castii ajuta la pastrarea afara a soarelui din ochi sau a ploii de pe ochelari.